Pe cei de la Marketonline.ro , aflam de la Clickio.ro
Suma, mai mare decat anticipata de mai toata lumea, e de 30.001 RON. E bine, deci, se poate.
Asteptam desfasurarea…..
Pe cei de la Marketonline.ro , aflam de la Clickio.ro
Suma, mai mare decat anticipata de mai toata lumea, e de 30.001 RON. E bine, deci, se poate.
Asteptam desfasurarea…..
Un aritcol Reuters mi-a atras atentia ieri, dupa ce a fost mediatizat si in media romaneasca, evident prea putin si de o slaba calitate, dar deja asta e ‘by default’ pentru presa romana
Poate cea mai interesanta parte a articolului era de gasit aici:
The brains are already with companies that have good salaries and it is costly to buy them. A good senior programmer can earn 2,000 euros gross a month. Plus a 30 percent raise to buy him, and you have a salary of a good programmer in Germany.
In primul rand, head-huntingul se practica, chit ca nu e rentabil la prima vedere din cate reiese de mai sus. Se practica, si le nivel masiv. Rar gasesti oameni loiali, desi daca ai citi doar aici ai crede ca toti programatorii buni stau cu anii in acelasi post, pentru ca au salarii prea mari. Nu e chiar asa. Enorma discrepanta intre salariul mediu insa, ce reiese de aici:
Romania’s low wages of around $600 a month compare with $1,050 in Poland and $950 in the Czech Republic. Both countries also attract hefty investment in the IT sector.
Evident cifrele sunt orientative, dar arata pe de o parte ca programatorii buni sunt extrem de rari (si de aici supra-estimati ca si salarii) iar cei medii sau sub medie au salarii prea mari fata de restul economiei, dar e inca loc de crestere fata de tarile de pe langa noi…
Mie acest articol, legat de faptul ca anul acesta la Facultatea de Automatica a fost cea mai slaba concurenta din ultimii (multi) ani imi arata ca toata zona IT este in pragul unei crize de proportii in ceea ce priveste forta de munca.
Iar daca nu se vor lua masuri (care oricum nu au efect decat pe termen mediu…) atunci ne vom trezi in cativa ani plini de proiecte si firme dar fara oameni care sa le faca si sustina si uite asa ramanem fara inca un domeniu in care excelam….
In timp ce in fiecare dimineata cand ajung la FYB ma gandesc daca voi gasi loc de parcare, si in fiecare seara cand plec sper sa nu-mi gasesc masina lovita, zgariata sau fara stergatoare (evident scenariul se repeta si in fata casei seara respectiv dimineata), citesc azi dimineata de la Marius un post care ma cam lasa fara replica, inspirat de la Radu Apostolescu (eMag).
Suna ca-n filme…..(SF chiar daca iei in calcul ce se intampla in Bucuresti). Celor ce au gandit astfel de sisteme, mult respect si admiratie 🙂
In febra extinderii ideii lui Ionut, un articol interesant (chiar via Clickio) mi-a atras atentia.
Adrian Seceleanu isi exprima parerea despre blogverstising si intreg contextul in care el a fost pus la punct. Merita citit si analizat, iata si o incercare de raspuns…
Daca finalitatea caritabila a demersului nu ar fi fost evidentiata, atunci mai mult decat sigur foarte putina lume (inclusiv eu) ar fi fost tentata sa participe. Ca e sau nu la moda, nici nu cred ca e prea important. Oricum, fenomenul cartiabil, e la moda de cand lumea, nu e ceva nou.
Ca principalii doritori de reclama sunt tot oameni din online nu ma mira chiar deloc. Toata industria de advertising de la clienti pana la agentii este extrem de ramasa in urma in ceea ce priveste zona de online, ce sa mai vorbim de blogvertising. Evident, blogurile nu sunt un must have pentru cei mari ce ‘baga’ reclama, la fel cum de fapt nici macar online-ul din pacate nu e. Sa dau doua trei exemple de companii mari de la noi pentru care online-ul nu inseamna decat prezenta cu un site prafuit cu putine texte de PR din care nu intelege nimic? Mai bine nu. Faptul ca cineva scoate in fata si o alta varianta de a face reclama in online nu poate fi decat de bun augur. Poate cineva va avea ochi sa vada si urechi sa auda.
Pe termen lung, rezultatele vor fi vizibile in masura in care blogurile vor avea si content, si bloggingul in Romania se va ridica si peste nivelul de ‘eu te injur pe tine, tu ma injuri impreuna si apoi iesim la o bere sa mai vedem pe cine convingem sa ne injure”. Sau macar imaginea lui reflectata in restul media va fi alta decat ‘o moda a unor baietasi cu prea mult timp liber…’.
In Capital astazi un articol despre jocurile online si utilizarea lor in marketing si mai ales branding.
Poate sunt eu mai ignorant, dar cel putin pana acum nu prea am vazut ceva virale care sa promoveze aceste idei. Eu nu stiam cam de nici unul din jocurile prezentate. Sunt eu in urma sau e doar munca facuta pe jumatate?